Share
-
Contact
simonaelenastanescu@gmail.com
-
Recent Comments
-
Sunt cel mai frumos din orasul acesta
Category Archives: amuzante
Cum sa faci o impresie buna vecinilor tai
Defapt articolul asta era menit sa se numeasca Tocuri=slow-motion-suicide daaaar s-au schimbat cateva ecuatii ale problemei.
Ce poti face intr-o zi frumoasa de marti? Poate multi ti-ar recomanda sa te baricadezi in casa, cu busuioc, aghiazma si crucifixuri pe langa tine, sa nu te alungi in jungla orasului si mai ales sa nu visez la indeplinirea obiectivelor – cat de mici.
Dar cine sunt ei sa ma invete pe mine. Cu siguranta sunt mai presus de puterile lor de intelegere si cum repetitia e mama invataturii trebuie sa repet mereu aceleasi experiente stiintifico-extra-etero-anormale.
Era o zi frumoasa de marti. Primele raze ale diminetii se lasau asteptate din spatele unui card de nori urati si grei.Foile alea, nenorocitele alea de foi, unde sunt, unde puteam oare sa le pun? Cate intrebari psiho-destinzatoare pe minut. In pat, sub pat, pe canapea, in sufragerie, in bucatarie, pe hol, sub dulap, in carti, sub carti,in foi?, prin foi, pe dupa pat!??? IN FRIGIDER?! nimic…… pauza…. taci putin!
Ea, cu ochelarii in vant, cu ochii bulbucati dupa o noapte de nesomn si leptopul infipt bine pe spatele cocosat a decis: acum ori niciodata plec din casa.
Prea navalnic pentru memory-stickul vital, uitat pe pat, prea rapid pentru zilele de iunie, marti!
Pana la urma s-au gasit binevoitori care sa ii imprumute un stick, sa printeze ultimul capitol din licenta ohh si cat de dulce a fost secunda in care a deschis fisierul si a sesizat ca ce are in ultra-mega-cool-ul super-gadget hp nu este varianta finala. Cu inima indoita l-a printat totusi pe acela – profesorul avea sa inteleaga circumstantele nefaste pe care ziua aia de iunie, marti nu le-au prevestit in niciunfel! Ba chiar, nici HOROSCOPUL nu zisese nimic de intramplari tragico-cosmice.
Cu o varianta stransa la piept a fugit pana la usa biroului profesorului. Colega de profesor, studenta venita in Romania din China era deja acolo. Vestea a cazut fulger: e inchisa usa! E hai! Nu, ca nu se poate! Siiiigguuuuurrr e pe aici… pe aici pe undeva, doar ascuns luminii ochilor nostri.
De ce nu vi tu, vino!!! Dar nu a venit. Dupa o ora de sprijinit scarile etajului patru s-a hotarat! O sun pe Cristina! Azi iau pozele de la Placebo!
Oooo, dulce aventura, da nu puteai sa pleci acasa direct? Ce ti-a trebuit tie sa mergi atat pe jos, sa si ocolesti, ca sa ajungi la biata fata cu gauri in picioare? Cafea la un restaurant? O noua aventura. Chelnerita de local de fite, cu aere in cap mai multe decat o armata ce a mancat 3 ani numai fasole.
RATB? Zilnic si de neuitat! Un loc jos?! S-au indurat zeii! Baterii moarte la 2 telefoane, comisioane ce trebuie facute pana la ora 19:30, un somn dulce amanat, uitat, efemer. Bilet stampilat – fara control.
Cafea de la non-stop – binenteles! Ultimii 2 lei: 4 pliculete. Gauri, gauri in picioare, tot mai adanci….
Moment fatilic: s-a descaltat!
“Greu, greu tare, nu?!”
“Uhmm …da! Incearca tu!”
“Nu multumesc, mai stiu eu pe cineva, acum poarta doar papuci. Ia uite, suntem si vecini, stam in acelasi bloc”.
“Uhmmm (usor confuza, semi-dorindu-si sa apara o gaura neagra sa o inghita subit, palpaind, uitand sa mai verifice cutia postala, sperand sa se termine repede). da! suuuunteeem”.
“Salut, sunt Dan, vecinul de la 7. Vecina de la 3, cred ca sta deasupra ta, a avut aceeasi problema. Vezi sa nu pui crema de galbenele ca iti face si mai rau”.
“Asteptand gaura aia neagra si intrebandu-se de ce a dat jos ochelarii de pe ochi – aha! da… asaaaa fac…. uhmmm multumesc”.
“Si? unde stai?”
“Aaa… cine? eu?! aaaa da, sunt vecina, de la 1!” (;;) clip-clip si zambet tamp)
Evident cu prea mult chef de vorba – ceva de galbenelele care fac rau si o cafea cu vecina de la 3, si incantari de cunoastere
La mine doar un vajait tampit: nu puteam sa mai suport 200 de metri??!!
Dar, am facut impresie buna! Garantat :-j
In unele cercuri mi se mai spune si Indemanatica!
Livrare in strada adicatelea streetdelivery
Am ajuns si eu – deabea in a 2-a zi ce e drept dar deja ma intrigau toti oamenii de pe twitter care vorbeau despre supa si toate nebuniile de acolo.
Alegerea usor neinspirata a fost sa plec cu rolele la mine – mai inspirat era sa merg pe role pana la Romana – ceea ce cred ca voi face azi. 
Usor debusolata m-am intalnit cu Gabi, apoi m-au salvat din multime Idah0 si Buddha alaturi de Adrian Ciubotaru, Jinxa si Bobby Voicu.
Alte fete cunoscute (sau nu) de acolo au fost: Nihasa, Geo, Iulian Tanase (am vazut acum de dimineata emisiunea de la Apropo ), Octavian, etc etc etc (Adrian Ciubotaru si Buddha au liste mai complete decat a mea).
Tarzior au aparut si Etherfast si Raluca dar din pacate au plecat in timp ce imparteam vestita supa cu idolul femeilor Gabi (:-> – a fost o onoare pentru mine. )
Hoinaru a facut pe megafonul la impartirea supei si a urlat catre “purtat” o conversatie cu insusi domnul ministru (pe principiul alooo domnu’ iti place supa?).
Hai si azi ca a fost amuzant! @Idah0 – mergi cu rolele din dr taberei pana la Street Delivery? :->
Dupa cum am spus si mai sus: Adrian si Buddha au scris mult mai bine decat mine.
Filmulet aici:
Pam-pam )
A da, si interviul pentru Realitatea al lui Adrian Ciubotaru este aici
De pe drum citire
Ma scuzati daca o sa arate foarte ciudat e prima data când scriu direct de pe telefon. S-a inventat un job nou cred: animator de sofer. Mă întreb daca nenea asta care a zis toată dimineaţa poveşti pescaresti – si nu numai, plateste bilet. Este un fel de acest Florin Piersic al autocarului nostru. Ne-a spus de bulgari si racheti, înghetată, sosete albe în Grecia, poveşti cu maşini, stie el un drum mai scurt intre Medgidia si Eforie, casa lu’ Băse din Valu lu Traian (cred), si a lu frasu. Si toate astea in 20 de minute de cand mi-am scos căştile din ureche. Nu vă pasă nu-i asa? Nici mie! Omul insista in continuare însă! Jeeez! Revin la întrebarea: asta plăteşte bilet sau nu? Că dacă el nu plăteşte noi clar trebuie să primim discount iar şoferul spor de stres la salariu’. I-am făcut si poză, nu pot să o incarc direct de pe tel. Ce trist, sa-mi ridic o insignă.
Unde ne facem concediu?
Eu propun Croatia si mai exact o statiune din Croatia
Concluzie: anul asta e criza deci “statiunea din Croatia” concediu.
Sa ne bucuram de ea non stop, ea adica statiunea, sa nu intelegeti altceva!
Am putea sa facem si expresii cu tema asta:
du-te bah in statiunea mea din Croatia
ce statiunea mea din Croatia
da-o-n statiunea mea din Croatia
ia statiunea din Croatia
si lista poate continua
Sa (ne) mai radem putin
Mie imi vine mai mult a plange cand privesc si ma intreb: daca ar durea, nu ar mai exista nurofen in farmacii, nu-i asa?!
![P18-02-09_15.14[01]](http://lh3.ggpht.com/_ZV7JktuwSaA/SaO9Ei2BWVI/AAAAAAAABSM/BZ70yYl--i0/s1600-h/P18-02-09_15.14%5B01%5D%5B2%5D.jpg "P18-02-09_15.14[01]")
Nu stiu ce incerca sa demonstreze nenea cocalarul cu pantalonii infipti bine in sosete. Mi s-a explicat ca asa se procedeaza la fotbal. Exista terenuri de fotbal la piata romana? Nu putea oare sa se infiga atunci cand ajungea la teren? Sau daca e venit de la teren, nu putea sa umble si el, ca omu’? Imi pare rau ca nu l-am “surprins” si in timp ce isi scobea gingiile taxticos: in metrou.
Dar de protectia muncii a auzit oare nenea astalalt? Poza e pe fuga pentru ca eram in masina, se facuse verde si deja se claxona. 
Iar datele se poate, pentru ca e SUB 50!
O zi buna de marti va doresc.
Sa ne radem
Ca daca tara arde, macar mistocuri sa facem si noi.
Asta e din seria remember – nu de alta dar deja e veche, expirata dar cat se poate de ancorata in realitate…
Ahh da, si te si prinde.
ma gandesc eu asa… ca daca eram desteapta, eram si eu cu “un iri”. Eu sunt doar ambitioasa.
Fetele Doritoate – Vrem Si noi La Iri
Asculta mai multe audio Divertisment »
Multumesc Emi :*
Ceva light
Am primit de la Hoinaru o leapsa. Cica sa spun eu care mi se pare cea mai amuzanta reclama ochita in ultima vreme.
Nu imi dau seama la ora asta (matinala de altfel) daca se poate si printuri. Daca nu e voie o sa adaug un later edit cu un spot tv.
De ce mi se pare amuzanta reclama? Pentru ca EL, mare amator de friendly poker rosteste: aaaaa, uite ALL IN!
Fetelor, life is hard, have something LIGHT!
Nu imi dau seama la cine sa dau leapsa. Cine o vede, sa fie primita.
Inspiratie fara transpiratie
- Buna ziua, cu producatorii de telefoane mobile va rog. Putina inventivitate se poate aicea, la baiatu’ (fata, nu conteaza)? Pai cum dom’le, zapaciti publicul. LG Renoire vs Samsunt Memoir. Pai cine fura de la cine aici? Pai ce, chiar asa, ne batem joc?
Aici avem pare de una bucata LG Renoire, lansat de ceva vremusoara, (ahh, am si eu unu de-asta si tot spun ca fac un review, si tot uit). E dotat cu o camera destul de bunicica(pentru ca e totusi un telefon) de 8 MP, cu player, touchscreen, wi-fi, bluetooth, etc etc.
Aici avem cealalta bucata: Samsung Memoir (ahhh ce nume asemanator al celuilalt), avand si el camera de MP si restul functiilor ce par parca de neconceput la un telefon de ultima generatie (intre noi fie vorba mi-a fost lene sa citesc ce face si ce nu). Mai multe despre el aici (de unde e luata si poza).
Nu acuz pe nimeni de furt dar mi se pare atat de enervant cand producatorii se uita unul in gradina celuilalt si se inspira pana si la nume.
- Aloo, aloooo. Sar’na tantii de la banca. Vreau si eu un depozit va rog… da nu d’ala de ciocolata.
Mergand mai departe, zilele trecute am observat sloganul de la creditele, depozitele (cine stie si pe cine intereseaza oricum???) ale bancii Millenium: “Ce-i al tau il pui deoparte” .
Da ciocolata Primola ce zice?
Doamnelor, domnilor hai sa nu inventam apa calda, hai doar sa fim putin mai inventivi.
Clip-clip
Mai ai si zile aiurea, nu-i asa, cand totul e cu fundul in sus, nimic nu straluceste si parca toate vin asa gramada, ca fulgii de zapada in ninsorile abundente.
Nici ghioceii de la metrou nu te inveselesc. De ce ar face asta cand, iti sunt intinsi de maini murdare, urate si reci, sunt in cutii de carton langa parizer si paine recoltata din cosuri de gunoi. Autobuzul e plin si el, te-agati de-o bara, faci o pirueta, clipesti din ochi nedumerit. Primesti un cot in moalele capului. Ce poti sa faci? Iti vanturi inca odata genele a nedumerire, eventual dai muzica mai tare in urechi si zici in gand: ehh, asta e. Lasa ca vine soarele curand.
Metroul e murdar si el, vin cersetori, iti canta si te roaga sa le-ntinzi un ban umil: n-au casa, masa, n-au unde sta, n-au loc de munca (e criza). Mai zici odata: clip-clip si lasi sa treaca.
La trecere e rosu, e coada, lumea se impinge sa ajunga in fata, sa fie primii langa linie. E verde, simti valul din spate, te darama. Te-mpleticesti putin de cei ce vin din fata, te mangaie suav cu cotul cei din spate, depasesti, traversezi, ufff, ai facut si asta. Inca o aventura depasita, clipeste iar.
La farmacie iar e coada, se dau sau nu se dau retete compensate? Astepti frumos, cuminte randul tau la casa. Nu vrei prea multe: o aspirina si nici macar nu o ceri compensata. 
Gasesti acelasi tip de farmacista: plictisita – poate a traversat vreo trecere de pietoni curand, cred ca a uitat deja utilul clipit de dupa. Ce aspirina? Cate? Una – ma deranjezi pentru atata? Ridici din umeri, clipesti o clipa a mirare, platesti, nu primesti bon, l-ai vrea dar nu mai ai nici cui sa ceri. Clipesti nervos.
Acelasi drum de la servici acasa, de-acasa catre munca iar, un du-te-vino al clipirilor de gene. Mai a curaj, a lasitate, a nedumerire. Clipit de nervi, clipit de somn, clipit de dragoste, clipesti in fata bolii, in fata sortii, in dreptul mortii. In unghere, in plina strada, in lumina. Clipim voios spre noi, spre ceilalti, spre nimeni. Acelasi gest, ajuns in pragul unui tic nervos se manifesta si atunci cand ne dorim si-am vrea sa cerem, cand am gresit dar nu vrem sa dam scuze, cand stim din vinovati dar nu dam nume, cand ne permite locul, conjunctura. La naiba!!! Clipim in loc de buna-ziua.
Daca tragi linie permite-mi sa intreb: de ce-ai clipit si cand era nedrept?
Laser no 4
Luni ne batem iar. Nu in trafic, link-uri, comentarii, pozitii, clasamente sau talent la scris, doar in lasere.
Daca ai boala pe vre-un bloger si nu ii poti spune direct cred ca asta e momentul sa te iti iei revansa.
Ne vedem deci la LaserMaxx, de la ora 19:15. O sa ne strangem 40 si vrem sa avem si tag-uri.
La Etherfast (si numai la el) va puteti inscrie lasand comentariu. Va recomand sa cititi articolul pentru ca tot acolo gasiti si detalii referitoare la locatie (pentru cei care nu stiu).
Daca ai boala pe vre-un bloger si nu ii poti spune direct cred ca asta e momentul sa te iti iei revansa.
Ne vedem deci la LaserMaxx, de la ora 19:15. O sa ne strangem 40 si vrem sa avem si tag-uri.
La Etherfast (si numai la el) va puteti inscrie lasand comentariu. Va recomand sa cititi articolul pentru ca tot acolo gasiti si detalii referitoare la locatie (pentru cei care nu stiu).
Este a patra editie de lasere cu bloggeri. Eu una de-abea astept. Azi a fost fun, dar nu excesiv pentru ca au fost multi ofticosi si nu s-a jucat fair-play.
Oh boy, oh boy Luni, 02.02.2009!
4 din 4
Si mai rau decat 6 din 49. Leapsa vine de la Hoinaru.(originile ei nu imi sunt profund cunoscute)
Mergi in folder-ul 4, alege a 4-a fotografie, zi ce e cu ea.
Si, ce bine! In poza ii puteti observa pe cei doi prieteni: Lucian si…. Hoinaru. ) Eram la petrecerea bloggerilor.
Nu stiu jumatatea de cap a cui se vede in poza totusi.
Cu Hoinaru, de la Hoinaru. Pam-pam!
Dau mai departe la Andreea si…Lucian.
Laser Maxx – un obicei
Imi propun sa fac din Arena de la Laser Maxx un obicei bun. Ca tot ziceam eu si Lucian ca vrem sa ne apucam de un sport, nu stim de care (trasul de franghie, coniac canoe, halbere, etc nu sunt sporturi practicate prea mult la noi).
Joaca de-a hotii si vardistii cum ii ziceam in copilarie, cand bateam maidanul cu “ai lui Fotografu”, cu Alin si Paula iar mai tarziu cu Panush si Alex, este chiar amuzanta. Dupa Craciun am avut febra musculara intensa, senzatiile sunt extreme mai ales pentru ca este schimbat in mod constant decorul, cei de acolo sunt oameni foarte de treaba, in general se joaca fair-play si nu o sa ajungem niciodata sa ne batem pe jucarii: “ba eu vreau pusca aia ca e mai pe dos” pentru ca toate jucariile sunt la fel.
Astept cu nerabdare urmatoarea editie, imi propun chiar sa ma odihnesc special inainte (orice sport are nevoie de un anumit regim, nu?). Nu de alta dar ultimele doua dati am fost o mica epava. (ba una, ba alta, ba capu, ba sunt obosita, ba tremurici – si am iesit si din perioada de garantie).
Printre altele la ultima editie trebuia sa ne strangem 44, am fost undeva la 30 de persoane. Rusinica domnilor, RU-SI-NI-CA!!! Pai e frumos asa? Anuntati venirea si o amanati fara preaviz?
Pentru data viitoare facem lista neagra. Ii numim exact pe cei care nu au venit si listele fac turul blogurilor. Coordonatori: ciops si Etherfast
Sa facem prezenta:
Un proiect bun
De ceva vreme Mihai a pornit proiectul Lume Buna. Sunt sigura de faptul ca multi dintre voi ati auzit deja de el, daca nu, fuga pe site sa vedeti ce si cum, se merita, va asigur!
Azi insa ne jucam putin. Ca un plus adus acestui proiect de putin timp putem impartasii vesti bune intre noi, in limita a 200 de caractere.
Aceasta e vestea mea buna. Sunt curioasa cat de multe vesti bune putem da intr-o lume buna. Ii invit pe Corina, Lucian, Puisorul Cufurit (am mai plasat cateva lepse, dar nu au fost onorate 
), BabyRacy si ciops (“c” mic 
) sa dea cate o veste buna.
), BabyRacy si ciops (“c” mic ) sa dea cate o veste buna.
De asemenea, toti cei care vad acest mesaj sunt invitati sa dea vestea mai departe.